Înșelătorii telefonice și prin SMS în România: raportul trimestrului IV din 2025

Primești un apel de la un număr care pare al băncii sau al Poliției, iar vocea îți spune calm că ai o problemă urgentă. În ultimele luni din 2025 acesta a fost tiparul dominant -- spoofing combinat cu vishing. Articolul de față adună ce se știe despre înșelătoriile telefonice și prin SMS din România în trimestrul IV din 2025, cu fiecare cifră marcată după perioada ei reală.

Ce a marcat ultimul trimestru din 2025

Spre deosebire de statistici, operațiunile de poliție din octombrie-decembrie 2025 oferă date concrete și databile. Pe 19 noiembrie 2025, Poliția Română și DIICOT au desfășurat "Operațiunea Z", cu 216 percheziții și 250 de mandate de aducere, vizând grupări de criminalitate organizată, inclusiv infracțiuni informatice. În aceeași perioadă, o anchetă comună România -- Republica Moldova, sub egida Eurojust și Europol, a vizat un call-center de false investiții: percheziții în septembrie, octombrie și decembrie 2025, 26 de inculpați, un prejudiciu de peste un milion de lei și bunuri de circa nouă milioane de lei identificate pentru confiscare.

Componenta telefonică a fost clară: apelanții falsificau numărul real al unei bănci sau al Poliției și, cu documente digitale pregătite, mutau victima pe WhatsApp sau Telegram. DNSC a semnalat acest scenariu ca fiind în creștere. Cum recunoști un mesaj fals am detaliat în ghidul despre smishing.

Cifrele din 2025 (și din ce perioadă sunt)

Sinceritate înainte de toate: nicio instituție din România nu a publicat statistici de fraudă închise doar pe octombrie-decembrie 2025. Cel mai recent buletin statistic DNSC acoperă primul semestru din 2025, iar tendințele de mai jos sunt prezentate pe tot anul. Le privim, cu eticheta corectă.

Phishing-ul a rămas metoda cea mai folosită, iar numărul cazurilor aproape s-a dublat în 2025 față de 2024. Rata fraudei bancare este mică -- de circa trei ori sub media europeană, potrivit ARB -- dar pierderile individuale rămân mari, iar persoanele de peste 60 de ani sunt cele mai expuse.

Spoofing, vishing și voce clonată

Schema telefonică tipică a anului a funcționat așa: apelantul se dă drept angajat al băncii sau polițist, falsifică numărul afișat și te presează să confirmi coduri ori să muți banii într-un cont "sigur". O variantă des întâlnită a fost investiția falsă: ești convins să instalezi o aplicație de acces de la distanță, după care escrocii îți golesc conturile și iau credite pe numele tău. Numărul de pe ecran nu dovedește nimic.

Noutatea este inteligența artificială. Mesajele escrocilor nu mai au greșeli, iar vocea unei rude poate fi clonată din câteva secunde de înregistrare, ceea ce dă putere metodei "nepotul la ananghie". Cum funcționează și cum te aperi găsești în articolul despre vishing și clonarea vocii cu AI.

Ce fac autoritățile

Măsura de fond era deja activă în acest trimestru. Din 7 iulie 2025, furnizorii care gestionează interconectarea internațională trebuie să blocheze apelurile venite din afara țării care afișează un număr românesc în afara structurii corecte din planul de numerotație. Măsura, dezvoltată cu Poliția Română, a fost motivată explicit prin fraudele în numele instituțiilor și băncilor.

DNSC a pus la dispoziție o listă publică de domenii rău intenționate și raportarea simplificată prin platforma pnrisc.dnsc.ro, la numărul 1911 sau pe alerts@dnsc.ro. Iar pe 24 martie 2026, deja după trimestru, Poliția Română, DNSC, ARB și Mastercard au lansat campania națională "Uniți împotriva escrocheriilor", axată pe frauda telefonică și pe cei peste 60 de ani -- consecința directă a valului din 2025.

Ce faci când primești un apel sau un SMS suspect

1. Nu apăsa pe link. Curierii și ANAF nu cer plăți printr-un link în SMS.
2. Închide și sună tu. Folosește numărul de pe card sau de pe site-ul oficial, nu pe cel de pe ecran.
3. Nu da niciodată coduri, PIN sau parole. Banca reală nu ți le cere la telefon.
4. Nu instala aplicații de acces la distanță la cererea cuiva de la telefon -- e semnătura fraudei cu investiții.
5. Raportează la DNSC (1911) și la Poliție: fiecare sesizare ajută la blocarea schemei.

Listă de verificare pentru 2025-2026

• Activează filtrele de spam și de apeluri de la operatorul tău.
• Pornește notificările din aplicația băncii pentru fiecare operațiune și pune limite.
• Nu instala aplicații din linkuri primite prin SMS.
• Verifică mereu domeniul înainte să introduci date -- adresele ciudate sunt primul semnal.
• Stabilește cu familia o parolă de siguranță împotriva apelurilor false "de urgență".
• Avertizează rudele în vârstă, ținta preferată a falsului angajat al băncii.

Întrebări frecvente

De unde vin datele din acest raport?

Din comunicatele Poliției Române și DIICOT despre operațiunile din toamna lui 2025, din comunicatul ANCOM privind blocarea apelurilor cu număr falsificat, din datele DNSC pe anul 2025 și din rata fraudei comunicată de ARB pentru finalul lui 2024. Am indicat de fiecare dată perioada cifrei.

Există statistici închise pe trimestrul IV din 2025?

Nu. Nicio instituție nu a publicat totaluri doar pe octombrie-decembrie 2025. De aceea raportul se sprijină pe operațiunile databile din trimestru și folosește, cu etichetă, datele pe tot anul 2025 și 2024.

A apărut pe ecran numărul băncii. Pot avea încredere?

Nu. Prin spoofing, escrocii afișează numărul real al unei bănci sau instituții. Tocmai de aceea ANCOM a impus blocarea apelurilor false din afara țării. Închide și sună tu la numărul oficial.

Ce fac dacă am dat deja date?

Acționezi imediat: suni la bancă, blochezi cardul și schimbi parolele. Pașii pe ordine îi găsești în ghidul despre ce faci dacă ai dat date unui escroc.

Pe scurt

Trimestrul IV din 2025 în România a fost marcat de operațiuni mari de poliție împotriva call-center-elor de fraudă, de spoofing combinat cu vishing și de măsura ANCOM de blocare a apelurilor false. Cifrele închise ale trimestrului încă nu au ieșit, dar regula rămâne aceeași: închide, verifică și sună tu la numărul oficial.